Chapter 20

 Cknd a kncetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, wi, dupqce le -a dat sfaturi, wi -a luat ziua bunq dela ei, wi a plecat kn Macedonia. 

 A strqbqtut yinutul acesta, wi a dat ucenicilor o mulyime de sfaturi. Apoi a venit kn Grecia, 

 unde a rqmas trei luni. Era gata sq plece cu corabia kn Siria, dar Iudeii i-au kntins curse. Atunci s`a hotqrkt sq se kntoarcq prin Macedonia. 

 Avea ca tovarqwi pknq kn Asia pe: Sopater din Berea, fiul lui Pir, Aristarh wi Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum wi Tihic wi Trofim cari erau din Asia. 

 Acewtia au luat -o knainte, wi ne-au awteptat la Troa. 

 Iar noi, dupq zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi, wi, kn cinci zile, am ajuns la ei kn Troa, unde am stat wapte zile. 

 Kn ziua dintki a sqptqmknii, eram adunayi la olaltq ca sq frkngem pknea. Pavel, care trebuia sq plece a doua zi, vorbea ucenicilor, wi wi -a lungit vorbirea pknq la miezul nopyii. 

 Kn odaia de sus, unde eram adunayi, erau multe lumini. 

 Wi un tknqr, numit Eutih, care wedea pe fereastrq, a adormit deabinelea kn timpul lungei vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a cqzut jos din catul al treilea, wi a fost ridicat mort. 

 Dar Pavel s`a pogorkt, s`a repezit spre el, l -a luat kn braye, wi a zis: ,,Nu vq tulburayi, cqci sufletul lui este kn el.`` 

 Dupq ce s`a suit iarqw, a frknt pknea, a cinat, wi a mai vorbit multq vreme pknq la ziuq. Apoi a plecat. 

 Flqcqul a fost adus viu, wi lucrul acesta a fost pricina unei mari mkngkieri. 

 Noi am venit knaintea lui Pavel la corabie, wi am plecat cu corabia la Asos, unde ne knvoiserqm sq ne kntklnim din nou; pentrucq el trebuia sq facq drumul pe jos. 

 Cknd s`a kntklnit cu noi kn Asos, l-am luat kn corabie, wi ne-am dus la Mitilene. 

 De aici am mers pe mare, wi a doua zi am ajuns kn faya insulei Chios. Kn ziua urmqtoare, deabea am atins Samos, ne-am oprit kn Troghilion, wi a doua zi am venit la Milet. 

 Pavel se hotqrkse sq treacq pe lkngq Efes, fqrq sq se opreascq aici, ca sq nu peardq vremea kn Asia; cqci se grqbea ca, dacq -i va fi cu putinyq, sq fie kn Ierusalim de ziua Cincizecimii. 

 Knsq din Milet, Pavel a trimes la Efes, wi a chemat pe presbiterii Bisericii. 

 Cknd au venit la el, le -a zis: ,,Wtiyi cum m`am purtat cu voi kn toatq vremea, din ziua dintki, kn care am pus piciorul pe pqmkntul Asiei. 

 Am slujit Domnului cu toatq smerenia, cu multe lacrqmi, wi kn mijlocul kncercqrilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor. 

 Wtiyi cq n`am ascuns nimic din ce vq era de folos, wi nu m`am temut sq vq propovqduiesc wi sq vq knvqy knaintea norodului wi kn case, 

 wi sq vestesc Iudeilor wi Grecilor: pocqinya fayq de Dumnezeu wi credinya kn Domnul nostru Isus Hristos. 

 Wi acum, iatq cq, kmpins de duhul, mq duc la Ierusalim, fqrq sq wtiu ce mi se va kntkmpla acolo. 

 Numai, Duhul Sfknt mq knwtiinyeazq din cetate kn cetate cq mq awteaptq lanyuri wi necazuri. 

 Dar eu nu yin numai deckt la viaya mea, ca wi cum mi-ar fi scumpq, ci vreau numai sq-mi sfkrwesc cu bucurie calea wi slujba, pe care am primit -o dela Domnul Isus, ca sq vestesc Evaghelia harului lui Dumnezeu. 

 Wi acum, wtiu cq nu-mi veyi mai vedea faya, voi toyi aceia, kn mijlocul cqrora am umblat propovqduind Kmpqrqyia lui Dumnezeu. 

 De aceea vq mqrturisesc astqzi, cq sknt curat de skngele tuturor. 

 Cqci nu m`am ferit sq vq vestesc tot planul lui Dumnezeu. 

 Luayi seama dar la voi knwivq wi la toatq turma peste care v`a pus Duhul Sfknt episcopi (Sau: priveghetori.), ca sq pqstoriyi Biserica Domnului, pe care a ckwtigat -o cu knsuw skngele Squ. 

 Wtiu bine cq, dupq plecarea mea, se vor vkrk kntre voi lupi rqpitori, cari nu vor cruya turma; 

 wi se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor knvqya lucruri stricqcioase, ca sq tragq pe ucenici de partea lor. 

 De aceea vegheayi, wi aduceyi-vq aminte cq, timp de trei ani, zi wi nopate, n`am kncetat sq sfqtuiesc cu lacrqmi pe fiecare din voi. 

 Wi acum, frayilor, vq kncredinyez kn mkna lui Dumnezeu wi a Cuvkntului harului Squ, care vq poate zidi sufletewte, wi vq poate da mowtenirea kmpreunq cu toyi cei sfinyiyi. 

 N`am rkvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. 

 Singuri wtiyi cq mknile acestea au lucrat pentru trebuinyele mele wi ale celor ce erau cu mine. 

 Kn toate privinyele v`am dat o pildq, wi v`am arqtat cq, lucrknd astfel, trebuie sq ajutayi pe cei slabi, wi sq vq aduceyi aminte de cuvintele Domnului Isus, care knsuw a zis: ,Este mai ferice sq dai deckt sq primewti.`` 

 Dupq ce a vorbit asfel, a kngenuncheat, wi s`a rugat kmpreunq cu ei toyi. 

 Wi au izbucnit cu toyii kn lacrqmi, au cqzut pe grumazul lui Pavel, wi l-au sqrutat. 

 Cqci erau kntristayi mai ales de vorba, pe care le -o spusese el, cq nu -i vor mai vedea faya. Wi l-au petrecut pknq la corabie.